Ce nu vă „spun” cei ce sustin „exact” modelul Elvețian (de democrație semidirectă, de fapt mai bine spus, e doar o mai bună democrație reprezentativă decât cea în care suntem noi, nicidecum o Democrație Directă):
1) Nu există „Inițiativă Legislativă” la nivel federal (central).
La nivel federal, se poate lansa doar o „Inițiativă Populară” care solicită un amendament la Constituție și nu revizuirea/ abrogarea sau introducerea unei noi legi federale.
(„No legislative initiative at federal level. At federal level, you can only launch a popular initiative to request an amendment to the Constitution and not the revision or introduction of a new federal law”).
2) Nu există „dreptul” de a retrage „aleșii” la nivel federal (adică din Parlamentul Elveției).
3) La nivel federal, în Elveția, o lege odată intrată in vigoare, nu mai poate fi modificată sau abrogată. Ea poate fi atacată (acest proces se numește „Referendum Opțional”) doar în perioada de la adoptarea ei de către Parlament și până ajunge să fie publicată în „Gazeta Federală”
Cum se lansează un „Referendum Opțional” ? (de atacare a unei legi)
Procedura de “contestare” a legii începe înainte de intrarea ei in vigoare, în perioada dintre adoptarea ei de către Parlament și până la publicarea ei în „Gazeta Federală”. Doar strângerea semnăturilor se face după publicarea în „Gazeta Federală”. Strângerea “semnăturilor” se face “manual” și într-o perioadă de timp limitată, 100 de zile. Practic, chiar dacă se adună, nu 50.000 de semnături ci 1.000.0000 împotriva legii respective, dacă a trecut o zi peste cele 100, cetățenii NU mai contează iar legea respectivă nu va mai putea fi contestată NICIODATĂ, spre deosebire de „propunerile” legislative ale „aleșilor”, care intră in vigoare „TACIT” dacă nu sunt aduse la referendum, prin colectarea de semnături.
Doar dacă cetățenii au demarat procedurile de contestare a unei legi ce urmează a intra în vigoare, legea respectivă se publica in „Gazeta Federală”. Ea nu este publicată acolo “din oficiu” pentru ca oricine să poată demara contestarea ei. Din „oficiu” se publica doar legile adoptate de Parlament și necontestate în timpul alocat, ele nemaiputând fi atacate ulterior. Citește mai mult despre „GAZETA FEDERALĂ”
4) „Inițiativele Populare” se lansează pe banii celor ce le pornesc, costuri care pot fi foarte mari, depășind și 150.000 franci elvețieni, adică peste 150.000 euro. Îsi permite careva din cei ce citesc articolul suma de 150.000 euro ?
(„Don’t forget that launching a popular initiative can cost a considerable amount of money. The committee has to pay all the costs for setting up and reproducing the signature lists and for any posters, advertisements, public stands or other signature-collecting activities. In the last few years all the initiatives which have been successful have cost about 150,000 francs.”
„Inițiativele Populare” la nivel federal de amendare a Constitutiei pornite de cetățeni, intră în vigoare abia peste câțiva ani. („up to several years may pass between the initiative being submitted and the popular vote taking place”)
Cred că vă imaginați că, cel puțin în România, cei câțiva ani, le-ar fi suficienți celor aflați
la putere să își ducă la îndeplinire orice plan malefic început. Ba mai mult, chiar ar accelera procesul.
Informațiile, le găsiți pe pagina oficială a guvernului Elvețian, nu pe vre-un „website fantomă”. (THE SWISS AUTHORITIES ONLINE)
Cum ar trebui să fie de fapt ?
1) Limitarea propunerilor legislative ce pot fi făcute de parlamentari la un număr rezonabil, astfel încât toți cetățenii să le poată citi, asimila si vota (nu ca ei, guvernanții, să poată face propuneri în număr nelimitat care să treacă „tacit” dacă nimeni nu se sesizează)
2) Prin „Inițiativa Legislativă”, cetățenii să poată amenda, amenda/ abroga sau iniția și legi noi (lucru nepermis în Elveția), nu doar modificări în Constituție.
În mod normal, o Constituție bine făcută nu are nevoie de modificări decât foarte rar.
În schimb, legile de toate zilele sunt cele care crează marile probleme, care se dovedesc nefuncționale.
Dacă ar fi doar după Constituție, să se respecte ad literam, poate nici azi nu ar fi asa de rău, dar marile probleme izvorăsc din legile care „întind” și interpretează Constituția după placul guvernanților (adică a celor ce dau legile).
3) Inițiativele legislative cetățenești, cât și votul pe propunerile de legi dorite de „guvernanti” să se desfășoare uzual online, statul să asigure întreaga logistică (Semnătura Digitală, platforma de vot si cea de strângere de semnături), spre deosebire de Elveția, unde cetățenii adună „semnăturile” necesare, manual și pe banii lor.
4) Doar referendumuri pe legi foarte importante sau tratate internaționale importante să se defășoare (și) la urne, la perioade regulate de timp (de exemplu, de 3-4 ori/ an)
5) Aleșii să poată fi retrași de către cetățeni.
6) Toate fondurile publice și contractele statului să fie transparente, publice pentru toți cetățenii români iar acest lucru să fie consfințit în Constituție.
În final, Elveția nu este nici măcar o „Federație”, ci este o „Confederație”. Denumirea oficială a Elveției este „Confederația Elvețiană” si este formată din 26 de cantoane AUTONOME. Să compari niște „cantoane” (țări de fapt) autonome cu județele României este periculos și denotă ori rea intenție ori grave lacune privind organizarea statală.
Pentru cei ce nu cunosc deosebirea dintre un „Stat Unitar” (România), o „Federație” (Germania) sau o „Confederație” (Elveția) aveti mai jos câteva definiții și explicații :
CONFEDERÁȚIE, confederații, s. f. 1. Uniune de state independente sau de unități teritoriale autonome, înființată pe baza unui acord internațional, prin care se determină condițiile de asociere a statelor și de funcționare a acestora. Citeste mai mult pe Wikipedia
FEDERÁȚIE ~i f. 1) Stat constând din unirea mai multor state autonome într-o organizație statală unică; uniune. Citeste mai mult pe Wikipedia
STAT UNITAR – este acel stat care are o singură organizare politică şi juridică pe teritoriul său – un singur aparat de stat dotată de plenitudinea suveranităţii-independenţei. Citeste mai mult pe Wikipedia