Trăim într-o lume în care „normal” nu mai înseamnă natural. Înseamnă adaptat. Condiționat. Dresat. Ești considerat normal dacă: urmezi rutina impusă, muncești fără să întrebi „pentru ce?”, consumi fără să ai nevoie, zâmbești la comenzi sociale, nu pui întrebări incomode. Dar dacă te oprești, dacă refuzi să participi, dacă alegi alt ritm — ești „ciudat”.„Anormal”. „Deconectat”. De fapt, „normalitatea” e ...

Trăim într-o lume în care suferința nu mai e o tragedie. E o oportunitate. O piață. Un produs. Anxietate? Avem pastile.Depresie? Avem tratamente.Singurătate? Avem rețele sociale.Stres? Avem alcool, streaming, droguri legale sau nu.Insomnie? Avem aplicații de meditație și suplimente. Dar nimeni nu întreabă de ce simțim toate astea.Sau, mai precis, ce ne lipsește. Pentru că, în realitate, aceste „boli” moderne ...

Libertatea nu mai aprinde inimi.Nu mai scoate oamenii în stradă.Nu mai naște visuri. Pentru că nimeni n-a mai gustat-o cu adevărat.Nu au avut ocazia. Nici contextul. Nici curajul.Tot ce-au cunoscut e o versiune diluată, controlată, îmbrăcată frumos și livrată în ambalaj democratic. Au învățat să confunde libertatea cu permisiunea.— Ai voie să alegi între două variante impuse.— Ai voie să ...

Text: Într-o lume în care se nasc state din apă și nisip, în care s-au desenat granițe cu rigla pe hărți și s-au recunoscut republici după ce au fost cucerite cu bani sau arme, cum de nu se poate crea un singur loc în care nimeni să nu conducă? Un colț de lume unde singura lege e că nu există ...

Trăim în secolul XXI, în „lumea civilizată”, dar suntem tot mai departe de libertatea pe care o credem firească. Suntem sclavi fără lanțuri, prizonieri ai unui sistem în care totul este deținut de alții — state, corporații, instituții. Munca „salariată” — o formă mascată de sclavieÎn mod tradițional, munca trebuia să asigure supraviețuirea și să aducă un sens vieții. Astăzi, ...

Nu-i ironic că unii oameni nu muncesc deloc și totuși nu simt niciun pic de rușine — în timp ce cei care muncesc sunt adesea făcuți să se simtă vinovați sau rușinați dacă nu „slujesc” perfect? În societatea de azi, adevăratul scandal nu este lenevia sau refuzul de a munci, ci sistemul care forțează mulți să muncească neîncetat, fără sens ...

Ni s-a spus că „informația înseamnă putere”.Doar că azi, nu mai deținem nici una, nici alta. Le închiriem. Din cloud. Dacă trăiau azi, Socrate era blocat pentru dezinformare, Diogene evacuat din parc cu bodyguarzi, iar Nietzsche ar fi fost internat la cursuri de „corectitudine afectivă”.Nu mai filosofăm. Ne actualizăm setările. Ai o întrebare? Nu gândi. Caută.Ai o dilemă? Nu reflecta ...

Când eram copil, știam.Nu aveam cuvintele, dar aveam adevărul în simțuri. În felul în care mă bucuram de ploaie, de o piatră, de o poveste spusă la umbra unui copac. Nu aveam nevoie de putere, carieră, bani sau validare. Aveam totul, pentru că nu pierdusem încă nimic. Dar viața te fură. Încet, cu pași mici. Îți pune etichete. Îți bagă ...

Animalele nu vorbesc, dar nici nu mint.Nu-ți zâmbesc fals, nu-ți aprobă prezența din complezență, nu se prefac că te plac.Dacă vin spre tine, e pentru că simt.Dacă se retrag, la fel — tot simt.Nu le poți păcăli, nu le interesează cine ești în fața lumii, hainele sau contul tău bancar.Le interesează doar ce ești cu adevărat. Poate de aceea vin ...

"Clima e casa. Restul e decor." In aceasta fraza aparent simpla se concentreaza poate una dintre cele mai profunde revelatii pe care le poate avea un om dupa decenii petrecute intre lumi, culturi si modele de viata. Am trait in vestul Europei, intr-o tara considerata in topul "celor mai fericite din lume". Si totusi, in jurul meu, vad rar chipuri ...

Democrația Directă pe Marte – și lipsa ei pe Pământ Elon Musk a spus-o direct: „Guvernarea pe Marte ar trebui să fie o democrație directă.” Nu e o metaforă. Nu e un vis utopic. E un plan concret pentru o lume nouă. Dar... de ce pe Marte? Pentru că acolo nu există partide. Nu există structuri moștenite. Nu există elite ...

Tirania majorității vs. tirania minorității: un paradox acceptat cu zâmbetul pe buze Se vorbește des despre „tirania majorității”, ca un pericol al democrației directe. Dar rar se întreabă cineva: e preferabilă, atunci, tirania unei minorități? Iar în democrațiile „reprezentative”, exact asta avem: o minoritate care decide, justificându-se prin faptul că... a fost aleasă de majoritate. Rezultatul? Majoritatea alege o minoritate ...

Unii, ce din gura sustin "democratia directa", vorbesc despre unirea celor ce doresc acest sistem. Pentru a te uni cu cineva e necesar ca toate punctele dorite sa fie compatibile. Altfel... mai devreme sau mai tarziu, ce a fost acceptat prin "compromis" va rabufni si va da pe dinafara. "Compromisul" este de fapt politica... iar cei ce doresc "democratie directa" ...

Constitutia are "0" valoare in a impune vointa cetatenilor asupra clasei politice. Ea nu este o lege. Singura legatura dintre Constitutie si "legi" este CCR, adica, Curtea Constitutionala... prin "exceptia de neconstitutionalitate". Cetatenii, cica, pot ridica "exceptii de neconstitutionalitate". Adica... daca i se pare cuiva ca o lege sau prevedere a ei incalca Constitutia... in teorie, in cadrul unui proces ...

In Romania... au fost ridicate zeci de mii, poate chiar sute de mii de exceptii de neconstitutionalitate in doar 25 de ani. Majoritatea au fost ridicate privind drepturi si libertati fundamentale ale cetateanului. Desi CCR (Curtea Constitutionala) le a respins in majoritatea lor covarsitoare... Romania detine recordul proceselor pierdute la CEDO. Adica, chiar la acea "curte internationala" care se ocupa ...