Despre separația puterilor în stat

Este total greșit să vorbim de separația puterilor în stat câtă vreme statul este o entitate separată de cetățeni. Asta ar însemna că noi cetățenii suntem pe față sclavii acelor puteri.

Există o singură putere în stat: cetățenii. Si ei își manifestă puterea prin instrumentele statului pe care le reglementează în Constituție.

Astfel, Parlamentul emite legi doar în limitele Constituției și la rândul ei Justiția se asigură ca acest lucru se întâmplă, coroborând, în împărțirea dreptății, legile cu Constituția.

In felul asta Parlamentul nu ar mai îndrăzni să „elaboreze” legi ce încalcă Constituția.

In statele unde nu există democrație directă, pentru a fi cât de cât democrații, Justiția trebuie să judece coroborând legile cu Constituția.

Este singura modalitate prin care Parlamentul poate fi obligat, cât de cât, să țină seama de Constituție, singurul contract social care le conferă legitimitate aleșilor.

Este singura modalitate prin care legi ce par Constituționale la „modul general” pot fi dovedite ca neconstituționale în cazuri particulare.

Constituția este a tuturor, ea trebuie să apere fiecare cetățean, în parte.

Ieșind din cadrul Constituției prin legile pe care ´le adoptă Parlamentul nu mai există stat de drept.
O țară este compusă din cetățeni. Fiecăruia dintre ei trebuie să i se asigure dreptatea în concordanță cu Constituția.

O lege nu are cum să respecte Constituția în toate cazurile individuale. Legile sunt generale, aplicabile la toți fără a ține cont de situația particulară a fiecăruia și de drepturile și libertățile fundamentale ale fiecăruia.

Astfel, este evident că o persoană ce deține multe proprietăți are un „nivel de trai decent”. Este evident că pentru acea persoană statul „asigură” un nivel de trai decent și prin urmare îi poate cere ca în schimbul asigurării nivelului de trai decent să plătească un preț.

Dar, doar pentru că unei părți a populației statul îi asigură direct sau indirect posibilitatea de a avea un nivel de trai decent nu înseamnă că și a făcut datoria și că respectă Constituția.

Din acest motiv nici legile nu se pot considera Constituționale doar la modul general. Ele trebuie să fie „constituționale” și în cazurile particulare. Ori singura ce poate constata asta, ce împarte dreptatea individual este JUSTITIA.

NU CCR sau vreo altă instituție politică ce are rolul mascat de a interzice accesul fiecărui cetățean la a își căuta dreptatea și conform cu Constituția.

Si aici intervine rolul Jutitiției, să aprecieze pentru fiecare caz în parte dacă obligațiile ce îi revin unei persoane sunt juste. Dacă statul când îi cere ceva unei persoane și a făcut și datoria prevăzută de Constituție față de acea persoană individuală.

Justiția e cea ce împarte dreptatea individual. A nu o lăsa să judece individual tințnd cont ți de Constituție este pur și simplu o dictatură.

Nu se poate pune problema că Justiția și ar depăși atribuțiile, pentru că, în orice moment Constituția poate fi modificată și clarificate acele situații pe care cineva ar considera că Justiția le interpretează eronat sau greșit.

De ce nu se vrea acest lucru ? Pentru că Parlamentul nu poate modifica Constituția singur și este evident că, dacă pentru a o modifica are nevoie de acceptul poporului i ar fi imposibil să își mai impună dictatura.

Acum că nici „parlamentul” nu mai este „independent” decât formal și că alte „puteri” văzute sau nevăzute își impun voința prin paravanul numit „parlament”… este și asta adevărat.

Este evident că, din moment ce avem un sistem electoral incorect, hegemonist prin care se ajunge în „parlament” doar având girul unor entități „nealese” de nimeni și „parlamentul” ajunge să fie dependent „de facto” de acele „entități”.

PS
Nu este nimic utopic sau ce nu există deja în alte țări, chair membri ale UE.

Din Constituția Suediei

Democrația se bazează pe dreptul universal si absolut de a alege, de a fi ales precum si de asociere.

Democratia nu are la baza ideea separării puterilor unui stat ca entitate separata de cetatenii sai în legislativă, executivă și judecătorească ci este monistă, cu un singur centru de putere: cetățenii țării.

Parlamentul nu reprezinta cetatenii la modul absolut ci doar legiferand in limitele Constitutiei.

Justitia este cea ce verifica daca Parlamentul legifereaza respectand limitele permise de Constitutie, atat la modul general… la nivelul unei legi in ansamblu, prin institutia sa suprema (Curtea Suprema), cat si la nivel individual, al fiecarui cetatean prin orice instanta.

Nu numai o instanță, dar, de asemenea, orice autoriatate publică sau un alt organism public care aplică o lege într-un caz particular are rolul de a actiona în calitate de gardian al Constitutiei.

Astfel, orice instanță sau autoritatea publică care constată că o prevedere a unei legi intră în conflict cu o normă din Constitutie sau din alta lege superioara trebuie nu aplică acea dispoziție din lege.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Constitutie si legi și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.