Despre separația puterilor în stat

Cum poate cineva considera ca am avea „democratie” cand ni se spune pe fata ca avem 3 puteri in stat.

In „democratie” nu poate exista decat o singură putere în stat… care, de fapt, se confunda cu „statul” insusi: Cetățenii.

Si ei, cetatenii, își exercita puterea in permanenta prin instrumentele statului, adica ale lor, pe care le reglementează chiar ei în Constituție.

Astfel, Parlamentul emite legi doar în limitele Constituției, care la randul ei este o lege efectiva si nu doar o culegere de principii generale. La rândul ei, Justiția, se asigură ca acest lucru se întâmplă, coroborând, în împărțirea dreptății, legile cu Constituția.

Este singura modalitate prin care legi ce par Constituționale la „modul general” pot fi dovedite ca neconstituționale în cazuri particulare.

Constituția este a tuturor, ea trebuie să apere fiecare cetățean, în parte.

Ieșind din cadrul Constituției prin legile pe care le adoptă Parlamentul, daca acestea apuca sa isi faca efectul asupra cuiva… nu mai există stat de drept.

Fiecărui cetatean in parte trebuie să i se asigure dreptatea în concordanță cu Constituția.

O lege nu are cum să respecte Constituția în toate cazurile individuale. Legile sunt generale, aplicabile la toți fără a ține cont de situația particulară a fiecăruia și de drepturile și libertățile fundamentale ale fiecăruia.

Astfel, este evident că o persoană ce deține multe proprietăți are un „nivel de trai decent”. Este evident că pentru acea persoană statul „asigură” un nivel de trai decent și prin urmare îi poate cere ca în schimbul asigurării nivelului de trai decent să plătească un preț.

Dar, doar pentru că unei părți a populației statul îi asigură direct sau indirect posibilitatea de a avea un nivel de trai decent nu înseamnă că și a făcut datoria și că respectă Constituția.

Din acest motiv nici legile nu se pot considera Constituționale doar la modul general. Ele trebuie să fie „constituționale” și în cazurile particulare. Ori singura ce poate constata asta, ce împarte dreptatea individual este JUSTITIA…. nu CCR sau vreo altă instituție politică ce are rolul mascat de a interzice accesul fiecărui cetățean la a-și căuta dreptatea conform cu Constituția.

De ce nu se vrea acest lucru ?

1) Pentru că Parlamentul nu poate modifica Constituția singur și este evident că, dacă pentru a o modifica are nevoie de acceptul poporului i ar fi imposibil să își mai impună dictatura prin legi pe care le emite unilateral, fara a fi necesar si acordul cetatenilor.

2) Pentru ca Justitia nu ar mai fi „sclava” legilor date unilateral de Parlament ci s ar supune direct Constitutiei care ar fi in mana cetatenilor.

Acum că nici „parlamentul” nu mai este „independent” decât formal și că alte „puteri” văzute sau nevăzute își impun voința prin paravanul numit „parlament”… este și asta adevărat.

Este evident că, din moment ce avem un sistem electoral incorect, hegemonist prin care se ajunge în „parlament” doar având girul unor entități „nealese” de nimeni și „parlamentul” ajunge să fie dependent „de facto” de acele „entități”.

PS
Nu este nimic utopic sau ce nu există deja în alte țări, chair membri ale UE.

Din Constituția Suediei

Democrația se bazează pe dreptul universal si absolut de a alege, de a fi ales precum si de asociere.

Democratia nu are la baza ideea separării puterilor unui stat ca entitate separata de cetatenii sai în legislativă, executivă și judecătorească ci este monistă, cu un singur centru de putere: cetățenii țării.

Parlamentul nu reprezinta cetatenii la modul absolut ci doar legiferand in limitele Constitutiei.

Justitia este cea ce verifica daca Parlamentul legifereaza respectand limitele permise de Constitutie, atat la modul general… la nivelul unei legi in ansamblu, prin institutia sa suprema (Curtea Suprema), cat si la nivel individual, al fiecarui cetatean prin orice instanta.

Nu numai o instanță, dar, de asemenea, orice autoriatate publică sau un alt organism public care aplică o lege într-un caz particular are rolul de a actiona în calitate de gardian al Constitutiei.

Astfel, orice instanță sau autoritatea publică care constată că o prevedere a unei legi intră în conflict cu o normă din Constitutie sau din alta lege superioara trebuie nu aplică acea dispoziție din lege.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Constitutie si legi și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.