Se spune că un corb poate trăi până la 50 de ani.
Dar doar dacă nu mai zboară liber.
În sălbăticie, trăiește mai puțin. Poate 12, poate 18 ani, cu puțin noroc și multă înțelepciune.
Dar trăiește în cer. Îl simte, îl taie, îl provoacă.
Zboară cu scop, cu sens. Se ferește, învață, joacă, iubește, suferă.
În captivitate, trăiește mai mult. Hrănit regulat. Fără prădători. Fără foamete. Fără iarnă grea.
Dar și fără zbor. Fără libertate.
Fără cerul nesfârșit în care fiecare alegere contează.
Prețul longevității nu e durerea.
E absența.
Absența riscului, dar și a curajului.
Absența zborului, dar și a prăbușirii.
Absența alegerii, deci și a conștiinței.
Corbul nu cere viață lungă.
Ci viață trăită.
Așa sunt și unii oameni:
trăiesc mult, dar în colivii invizibile.
Securizați. Hrăniți. Protejați.
Dar goi. Cu aripile strânse. Cu dorul neexprimat de cer.
Și totuși, colivia nu are zăbrele.
Doar condiționări, temeri, oboseală, promisiuni de siguranță.
Unii nu o vor vedea niciodată.
Alții o văd. Dar nu mai știu zbura.
Doar puțini o sparg, cu ultimul impuls de viață reală.
Nu e un îndemn. Nici o judecată.
Doar o amintire:
Corbii nu s-au născut să trăiască mai mult.
S-au născut să zboare.
PS
Corbul, o pasăre despre care mulți știu prea puțin
Negru, misterios, inteligent, dar și neînțeles.
Corbul nu e doar o pasăre care croncăne pe acoperișuri.
Este sanitarul pădurii, răspânditor de semințe, paznic tăcut al echilibrului natural.
Consumă hoituri, da, dar prin asta curăță natura și oprește bolile.
Vânează rozătoare și insecte, dar astfel ține sub control dăunători care altfel ar distruge culturi întregi.
Își amintește fețe, recunoaște intenții, joacă jocuri, își ascunde hrana, uneori își jelesc morții.
Trăiește în perechi fidele sau grupuri complexe, planifică, învață, se adaptează.
Nu este o pasăre de colivie.
Nu pentru că n-ar putea fi ținută, ci pentru că nu ar mai fi ea.
Poate că nu e pe cale de dispariție. Dar e una dintre acele ființe pe care nu le protejăm pentru că sunt puține,
ci pentru că sunt rare în alt sens:
🖤 Pentru că gândesc, simt și trăiesc, poate chiar mai profund decât o fac unii oameni.