România, stat polițienesc

România este un stat polițienesc.

Cu toate astea, infracțiunile la nivelul cetățeanului, în stradă, ar putea să umple programul tuturor televiziunilor din România.

Într-o țară în care „poliția” sub diverse forme este peste tot, în care „legile și reglementările” de tot felul sunt în stare latentă gata să se prăvălească aupra capului oricui critică „regimul”, în care „taxele și impozitele” mascate sub diverse forme sunt printre cele mai numeroase din lume, a te întreba de ce lumea votează „penali”, adică oameni care sunt „cercetați” (pe drept sau nu), de acest regim opresor este hazliu.

Oamenii (parte din ei), votează astfel de persoane pentru ca îi percep ca pe niste haiduci, ca niste dizidenți. Sunt admirați de multe ori pentru că au reușit să „fenteze” sistemul, ceea ce majoritatea populației face sau încearcă să facă zi de zi.

Eu nu zic că respectivii, ce sunt „cercetați” sunt „curați”. Sau cel puțin, nu marea parte a lor. Doar că nici cei ce îi „cercetează” nu prea sunt. Si oamenii văd și știu asta. Nu prea există la „vârf” persoane curate „lacrimă”. Sunt doar reglări de conturi într-un stat mafiot.

Si din punctul ăsta de vedere putem spune că oamenii, intuitiv, sunt destul de isteți atâta vreme cât nu îi lasă pe cei de la „vârf” să ajungă la un consens total între ei. Practic, votându-i pe cei „cercetați”, pe lângă faptul că unii poate nici nu sunt vinovați, oamenii mențin dezbinarea între cei ce au în plan să ajungă la un consens pentru a îi stăpâni mai bine chiar pe ei, pe oameni.

Practic, poate inconstient, populația încearcă să aplice aceeași tactică de „Divide et Impera” (de care vom vorbi mai jos) pe care cei de la „vârf” o aplică asupra populației. Din păcate, deocamdată, populația e doar la stadiul de „Divide”… pasul logic următor ar fi și de „Impera”, adică de a prelua puterea din mâna unor „reprezentanți” ce, altfel, mai devreme sau mai târziu își vor îndeplini obiectivele dacă populația nu va face și pasul următor.

Oamenii văd pe pielea lor cum funcționează „justiția” sau cum se comportă „forțele de represiune” și „organele de control”. E și normal ca oamenii să se îndoiască că, dacă acest mecanism nu funcționează la nivelul lor, al oamenilor de rând, el ar funcționa la nivelul superior.

Democrația nu funcționează în statele polițienești. Organele de represiune vor construi un zid din ce în ce mai gros între cetățeni și „putere”. Forțele de represiune vor începe (de fapt au început deja de multă vreme) să facă exces de zel, să pună „steaguri false”, inițial pentru a își justifica existența, apoi pentru a prelua cu totul statul, pana la a se confunda cu el.

Daca ați veni în vizită câteva zile în Suedia ați ramâne „blocați” de faptul că nu există jandarmi și tot felul de alte „poliții” specializate.

Să vezi un polițist, sau o „patrulă de poliție” pe stradă, pe jos este un eveniment. Unii chiar ar putea rămâne dezamăgiți ca, după o vizită în Suedia, la plecare, s-ar putea să nu fi avut ocazia să vadă cum arată o uniformă de polițist.

Cu toate astea închisorile din România nu mai fac față pe când în Suedia ele se închid sau sunt închiriate altor state.

Nu o să vedeți polițisti în trafic „dirijând circulația”, sau stând la pândă. Vorbitul la telefon când conduci nu este interzis, cu toate astea Suedia are cea mai mică rată, dupa Maldive (nici nu știu dacă ăia au trafic rutier) la accidentele rutiere mortale. (http://www.worldlifeexpectancy.com/cause-of-death/road-traffic-accidents/by-country/)

E simplu de intuit de ce. Atunci când statul este „transparent”, când nu se comportă agresiv chiar la modul ostentativ, cetățenii devin mai puțin stresați, colaborează mai mult atât între ei cât și cu instituțiile statului.

Doar că, un stat ce vrea să controleze și să stăpânească, nu să colaboreze, este normal să nu fie interesat nici ca cetățenii săi să colaboreze între ei sau să aibă încredere unii în alții.

Divide et Imprera, sau pe românește, Dezbină și Stăpânește
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Divide_et_impera)

Elementele acestei strategii sunt:

– crearea sau neîmpotrivirea la formarea de grupuri înguste din populația vizată. Astfel de grupuri absorb resurse și previn alianțe care să provoace pe dominator.

– ajutarea și promovarea celor care sunt dispuși să colaboreze cu cel ce își impune voința

– promovarea neîncrederii și neînțelegerii între membrii unui grup sau între grupuri.

Cât despre lumea interlopă, ea nu ar exista la modul organizat dacă nu ar fi cu acceptul sau chiar cu implicarea directă a statului sau a unor structuri ale statului. Lumea interlopă organizată nu este decât o structură prin care membri sau instituții ale statului își fac treaba ocolind legile, astfel încât sa nu îi putem acuza că, chiar ei, cei ce fac regulile… le încalcă.

În plus, lumea interlopă organizată mai are o misiune din partea statului. Aceea de a menține nesiguranța și divizarea la nivelul populației și de a justifica întărirea tot mai mult a aparatului represiv și a forțelor de ordine. De fapt, lumea interlopă organizată nu este decât cealaltă fațetă a statului, „statul din umbră” susținut de „statul la vedere”.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.