O femeie este președinte sau președintă?

Asta este o dezbatere ridicata de site- ul Avocat.ro de pe care reproduc mai jos un citat :

„În Clasificarea ocupațiilor din România, acel document care indexează toate îndeletnicirile din economia noastră, aproape toate cuvintele care denumesc profesii sunt de genul masculin. Asta, deși dicționarul limbii române oferă și un corespondent feminin pentru acei termeni.”

Ar fi 2 variante (poate chiar mai multe). Funcțiile astea au fost ocupate (sau meseriile practicate) în trecut de barbați și de asta s-ar deduce că au doar corespondent masculin, ceea ce a enervat feministele.

Un argument pentru a sustine ideea de mai sus ar fi faptul ca, lasand la o parte perioada moderna… inca de cand nu exista un „nomenclator”… din vremuri imemoriale cand nu se gandea lumea ca e vorba de un „post”… denumirile au fost atribuite conform cu „genul” celor ce practicau meseria. De exemplu… „cioban”, „vacar”, „oier”.

Dar la fel de bine am putea să consideram că o funcție este ocupată (meserie practicată) de un „om”, indiferent de sex.

Că „omul” la declinare e de gen masculin… hai să inventăm atunci un cuvânt pentru „om” care să fie și la „feminin” . O „oamă” două „oame”, ce ziceți ?

Sau daca tinem seama de faptul ca este vorba de un „post”, el ar fi de genul neutru (un post…. doua posturi… cazul in care ar trebui sa avem, daca ar fi sa ne referim la „inginer”, de exemplu,… un inginer… doua inginere). Daca e o „meserie”, ea este de genul feminin, o meserie… doua meserii… si atunci toate ar fi de genul feminin)

Cât despre nomeclatorul funcțiilor și meseriilor, deja intrăm pe alt tărâm. Dacă de exemplu într-o schemă a angajaților ar fi prevazute 5 posturi de „inginer”, dacă ar fi prevazută și funcția de „ingineră” atunci ar trebui să fie separate, nu-i așa ?

De exemplu : „2 ingineri” și „3 inginere”, pentru că sunt funcții diferite, nu ? Nu ar putea să spună angajăm „ingineri” la modul general, ar trebui să spună exact ce vrea să angajeze… inginer sau ingineră… sau ar mai fi o varianta… la fiecare anunt de angajare sa se mentioneze… angajam… inginer/ inginera.

Cum ar trebui să fie un „vânător” la feminim ? O „vânătoare” s a dus la „vânătoare” ? Sau o „vânătoreasă” ? Sau cum ar trebui sa fie „medic” la feminin ? „medica” ?

Revenind la „presedinte”… cum ar trebui sa se numeasca alegerile in acest caz cand inca nu stim daca va fi femeie sau barbat ? Ce luam de referinta ? Faptul ca este „un om”, ca este o „functie”, un „post” ?

Parerea mea este ca e voba totusi de „un om”. Om este si barbatul si femeia… si ghinion… omul e de genul masculin… probabil ca ar trebui inventat un cuvant nou… „unisex” (nu doar ca inteles ci si ca „gen” de conjugare) si astfel am scapa de problema.

PS.

In Suedia s a ajuns până acolo încât copii nu mai au „gen”. Nu se mai folosește „el” (han) și „ea” (hon) ci se folosește un cuvânt nou inventat „hen”, nu i știu corespondentul în lb. română (copil unisex, ar fi la ora asta), dar probabil va apărea curând, dacă o ținem tot asa.

Pe de altă parte, limbajul este comunicare. Cu cât ne înțelegem mai bine atunci când vrem să exprimăm ceva, cu atât mai bine.

Nu mi se pare anormal ca uzual să folosim „ingineră” dacă e vorba de o femeie dacă asta face ca „înțelegerea” să fie mai bună, mai rapidă, să nu mai spunem… „funcția de inginer este ocupată de o femeie”.

Atâta vreme cât ne întelegem intre noi e bine. Problema apare atunci când totul e transformat în dispute „politice” fără sens care nu duc decât la o adâncire a divizării indivizilor (individelor?) ce compun o populație.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.