Guvernul tehnocrat, decretele și Constituția

Data alegerilor a fost stabilită prin Ordonanță de Guvern, adică printr-un decret, mai pe scurt. Prim ministrul nu a chemat niciodată TOATE partidele oficiale și legal constituite pentru consultări în privința stabilirii datei alegerilor.

Deși sunt ridicate excepții de neconstituționalitate încă nerezolvate pe legea 208/ 2016 (Legea electorală), campania electorală a început.

Ce am putea înțelege de aici ?

Guvernul deja știe faptul că excepțiile vor fi respinse de CCR ?

Dacă este așa, mai putem vorbi de „independența” CCR ?

Dacă guvernul nu știe cum se va pronunța CCR, ce sa va întâmpla dacă excepțiile vor fi admise? Nu este asta o neglijență gravă din partea unui guvern ce se consideră a fi format din „tehnocrați”?

1) Se poate amâna data alegerilor, ceea ce va presupune noi costuri, evident suportate din banul public, nicidecum din buzunarele „tehnocratilor” de la guvernare, sau

2) Partidele cărora nu li s a permis să intre în campanie din cauza prevederii neconstituționale din legea 208/ 2016 vor fi admise și ele… dar în cazul ăsta partidele ce au intrat deja în campanie au beneficiat de timp în plus, ceea ce este inadmisibil.

Având în vedere că la alegerile locale din urmă cu 3 luni au fost ridicate o grămadă de excepții de neconstituționalitate, „guvernul tehnocrat” ar fi trebui să aibă în vedere o astfel de posibilitate și să stabilească data alegerilor într un timp suficient de lung încât să dea posibilitatea CCR să se pronunțe pe excepții.

Mă întreb dacă „guvernul tehnocrat” s a gandit măcar la această situație. Daca o fi întrebat CCR cam în cât timp reușeste să „judece” excepțiile de neconstituționalitate de după alegeri.

Pentru că nu e ceva ce nu s a mai întâmplat. Se întâmplă după fiecare rundă de alegeri… deci există o vastă experiență în acest sens.

În Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la Art.29, în varianta originală, judecarea proceselor se suspenda până la pronunțarea CCR.

Articolul 29
(5) Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.

http://lege5.ro/Gratuit/gy2dkobz/legea-nr-47-1992-privind-organizarea-si-functionarea-curtii-constitutionale

Ceea ce era logic și de bun simț. Cum să ceri „justitiei” să dea o sentință în baza unei legi ce este suspectă de a încălca Constituția și pe care urmează să o analizeze CCR, singura instituție ce are jurisdicție pe Constituție.

Evident, într un stat ce nu are nimic de a face cu „statul de drept” și manifestă un dispreț total față de Constituție, articolul 29(5) a fost ulterior abrogat prin legea 177/ 2010.

http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/20/7/cd527_09.pdf

Motivarea inițiatorilor legii, prin care s a aborgat Art.29(5) este aiuritoare :

„invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzei”

Așadar nu mai facem justiție sau nu mai respectăm Constituția pentru că durează prea mult.

In loc să dea jurisdicție pe interpretarea Constituției și Justiției, „aleșii” noștrii au considerat că dacă CCR este prea „ocupată”, este mai bine să se meargă în continuare cu procesele chiar dacă cauzele încalcă Constituția.

Chiar și așa, în Codul civil la Art.244(1) se prevede că instanța poate suspenda judecata „când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;”

http://legeaz.net/cpc-cod-procedura-civila/art-244-cprciv

Evident că atunci când Biroul electoral a stopat un partid de la participarea în alegeri era vorba de exercitarea unui drept, unul chiar fundamental, „dreptul de a fi ales” și deci… instanța putea să amâne pronunțarea, chiar dacă prevederea din Art. 29(5) a fost abrogată.

In concluzie, este destul de evident că, chiar dacă Guvernul nu ar ști dinainte cum se va pronunța CCR pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate, faptul că a stabilit data alegerilor și a începerii campaniei electorale printr-un decret, fără să ia în calcul faptul ca vor exista excepții de neconstituționalitate și că ar fi normal să se aștepte rezolvarea lor, este o forțare mascată a CCR de a se pronunța conform dorinței guvernului pentru a nu da naștere la „încurcături”.

Din 4 in 4 ani, „aleșii” trântesc câte 2 legi electorale noi (pentru locale și pentru generale), evident care să avantajeze majoritatea aflată la „cărma” în acel moment.

Pe lângă asta mai vine și guvernul și „trântește” niște „decrete” prin care stabilește „norme metodologice” de aplicare a respectivelor legi (data alegerilor, de care depind restul… începerea campaniei, depunerea listelor de candidați, etc)

Mai mult, niciodată respectivii „aleși” sau „guvernul” (tehnocrat de data asta) nu au în vedere că vor exista și excepții de neconstituționalitate și nu prevăd în „legea” sau „decretul” dat includerea unui termen pentru a aștepta soluționarea acestor excepții.

Este evident că prin asta forțează mâna CCR (Curții Constituționale) să respingă aceste excepții pentru că, pur și simplu, dacă CCR s ar pronunța favorabil ar însemna noi cheltuieli din banii publici… și… culmea… în loc să cadă „capete” de la cei ce au fost neglijenți… populația va blama CCR.

Dacă pentru procesele desfășurate uzual se poate motiva cât de cât că suspendarea proceselor ar cauza întârzieri, în cazul excepțiilor de neconstituționalitate care se ridică doar odată la 4 ani și care ar trebui să garanteze însăși esența statului, pluripartitismul si respectarea Constituției… nu există nici o justificare.

Mă întreb cât de „curate” pot fi partidele ce au intrat azi în campania electorală țtiind că sunt excepții de neconstituționalitate ridicate chiar pe legea electorală și nerezolvate încă.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Constitutie si legi și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.