Este cetățeanul suveran?

Democrația directă nu este doar despre „personaje”. Ea este în primul rând despre a decide pe măsuri, pe stări de lucruri.

Lucrurile sunt simple. Degeaba îi bagi la pușcărie pe hoți dacă nu recuperezi și ce au furat.
La fel și cu „retrasul” „aleșilor”. Degeaba îi retragi dacă dezastrele provocate de ei continuă prin legile tâmpite ce le au dat. Să îi retragi e doar o mică reparație morală. Atâta tot.

Unii zic că poporul e „afon” juridic.

Limitarea unor propuneri de legi, venite dinspre cetățeni, până când „poporul” va deveni mai „expert” juridic se poate face prin cvorumurile și majoritățile necesare pentru acceptarea lor prin referendum, nu prin a interzice dreptul „suveranului” (cetățenilor) de a decide, de a participa la procesul legiferării.

Cum să devi „expert” fără experiență, dacă nu ți se permite să „experimentezi” ?
Idem din partea cealaltă, a „parlamentarilor”. Respingerea propunerilor lor de legi poate fi decisă tot prin diferite tipuri de cvorumuri și majorități necesare la referendum, pe categorii de legi, nu prin reducerea „suveranului” (cetățeanului) la „tăcere”.

Este o aberație să spui că cetățeanul e „suveran” și să nu aibe dreptul elementar de a spune ce vrea și ce nu vrea. De a trasa direcțiile în orice moment celor aflați în slujba sa.
Concluzia e una singură, astăzi, nu cetățeanul este suveran.

„Guvernanții” nu au cum să justifice păcăleala pe care o folosesc pentru a se legitima. Pentru că logic, filozofic, teoretic, sau cum vreți să o luați, ei nu au acoperire.
Nu poți interzice dreptul cetățenilor în a participa la procesul legislativ ca PRINCIPIU.
Ori, acest drept este INTERZIS ca principiu.

Dacă a interzice participarea cetățenilor la procesul legislativ este un principiu fundamental al „sistemului reprezentativ”, e clar că totul este o dictatură ordinară.
La ora actuală dreptul cetățenilor este refuzat din principiu.
Dacă nu era așa, putea exista în Constituție stipulat că 90 % din cetățenii cu drept de vot, cu o majoritate de 90 % pot decide orice vor ei.

Nimeni, dar nimeni, nu poate spune că știe mai bine decât 90 % din 90 % din totalul populației cu drept de vot.

Practic, nici măcar de principiu, deși era imposibil să poată exista o participare de 90 % care să voteze cu 90 % ceva, cetățenii nu sunt suverani.

Susținătorii “vocali” (mare parte din ei cu “studii înalte”) ai “sistemului reprezentativ”, marii “critici” ai democrației directe, nu sunt decât niște slujbași în solda unor grupuri de interese.

Dacă nu ar fi așa, problema nu s ar pune dacă cetățenii, adică “suveranul” ar trebui sau nu să participe la procesul legislativ, ci cum să facă asta posibil.

Să caute variantele cele mai bune pentru a găsi echilibrul perfect, nu a spune: “cetățenii sunt proști, afoni juridic”, etc.

Venind cu astfel de “supoziții” (cetățenii sunt prosti, afoni juridic), pentru că astea nu pot fi numite argumente, arată în mod clar în slujba cui sunt respectivii.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.