Democrația este doar directă

Democrația nu înseamnă a alege oameni ci a te implica în viata cetății, a fi parte la luarea deciziei.

Dacă cetățenii sunt capabili și li se permite să facă cea mai grea alegere posibila, adică să aleagă alți oameni, este de neconceput să nu fie parte și la luarea deciziilor.

Nu există reprezentare în a gândi pentru altul.

Oamenii gândesc diferit de la un moment la altul, funcție de situația în care se află.
Reprezentanții, chiar din randul cetățenilor, odată alesi, se vor regăsi într-o altă situație decât cea inițială, situatie care inevitabil le va schimba modul de a gândi și a percepe lucrurile.

A spune că poti „reprezenta” gândurile si dorințele altora, timp de 4 ani, este cea mai mare fraudă din istoria omenirii.

Democrația este doar directă. Așa a fost creată, concepută.
Dacă între timp s-au interpus niște reprezentanți, explicația nu este că ei ar fi mai deștepti sau mai frumoși, ci doar pentru că nu a existat logistica necesară funcționării la scară largă. Astăzi, logistica exista, și democrația poate funcționa exact așa cum a fost ea concepută.

Democrația directă presupune :

1) Referendumul obligatoriu
Atât pentru validarea initiativelor legislative venite din partea cetățenilor cât și pentru cele venite din partea guvernanților.

“Obligatoriu” nu se referă la obligația cetățenilor de a participa la referendum ci la propunerile legislative ce tebuie supuse obligatoriu la referendum, rezultatele acestuia fiind definitive şi obligatorii.

Referendumurile pot fi pe legi sau privind revizuirea Constituției.
Diferența se poate face prin cvorumuri si majorități necesare diferite.

La referendumul pe legi poate exista un cvorum minimal, nu se îndeplinește cvorumul, rămâne decizia Parlamentului.

2) Inițiativa legislativă cetățenească, după verificarea constituționalității, va fi supusă obligatoriu la referendum când întrunește un anumit număr de susținători.

Parlamentul poate da o recomandare de vot la rândul său.
In cazul în care inițiativa legislativă cetățenească este neconstituțională se va indica exact articolul din Constituție încălcat, cetățenii avănd posibilitatea să revizuiască acel articol.

3) Dreptul de a retrage alesii între 2 cicluri electorale.
Procedura diferă funcție de tipul parlamentului (bi/ unicameral), dar în principiu este asemănătoare lansării unei inițiative legislative ce va fi suspusă referendumului.

4) Transparența tuturor fondurilor publice și a contractelor statului.
Oamenii nu pot vota în cunoștiință de cauză dacă nu au acces la acestea.

5) Abolirea imunităților și privilegiilor de care se bucură cei aflați în funcții publice.

Diferența majoră față de sistemul reprezentativ (nu l pot numi ”democrație”) este faptul că „suveranul”, adică cetățeanul va avea ultimul cuvant.

Pentru ca democrația directă să poată funcționa fluent, primul pas ar fi ca statul să își asume obligația de a asigura întreaga logistica privind introducerea semnăturii digitale în interacțiunea stat – cetățeni.

Semnătura digitală, nu numai că poate asigura participarea cetățenilor la actul de luare a deciziilor, dar este o unealta de maxima importanță și în privința reducerii corupției.

Statul de drept nu înseamnă doar separația puterilor în stat sau a respecta legile oricum ar fi ele, ci ca legile să fie şi drepte şi în asentimentul cetăţenilor.

Abia în momentul în care te asiguri că cetăţenii şi-au dat acceptul pe legi, poţi cu adevărat să ai şi un stat de drept care să fie și drept.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Democrație directă și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.