Democrația directă, între majoritate și minoritate

Democrația directă nu se adresează „majoritătii” decât pentru un scurt moment. Atunci când se va schimba modul de a lua deciziile și se va transfera puterea de decizie din mâna minorității în cea a majorității.

E adevarat că majoritatea decide într-o democrație directă, doar că, cei ce vor lansa inițiativele, ce ulterior vor ajunge la referendum, la votul majorității, vor fi mereu „minoritari” în acel moment.

Nici măcar nu este necesar ca „majoritatea” să le împărtașească dorința. De cele mai multe ori, majoritatea, fără a trece în „barca” minorității, doar va permite acelei „minorități” (de orice fel ar fi ea) să traiască după propriile norme atâta vreme cât nu va afecta pe alții. Deci, majoritatea nu va ci „contra”.

Nu majoritatea inițiază o propunere, ci ea doar discerne pe o propunere făcută de o minoritate.

Astfel, o inițiativă pornește ca urmare a dorinței unei persoane, cel mult un grup restrâns de persoane, care sunt îngrădiți în drepturile și libertătile lor sau care (mai rar) sunt preocupați de bunăstarea tuturor. Apoi, această mică minoritate va trebui să convingă alți 50-150.000 de cetățeni că, ceea ce doresc ei este just.

In final, cererea minorității, argumentată corespunzator va ajunge la mâna „judecății” majorității.

Astăzi, când o minoritate extrem de restrânsă „conduce” totul, evident că democrația directă pare ca o armă a majorității.

Si este, dar doar pâna în momentul în care minoritatea conducătoare este detronată. Din acel moment, majoritatea nu mai are nici un interes să se „subjuge” singură.

Majoritatea fiid monarhul absolut, nu are de ce să-și mai dea legi care să-i limiteze puterea. Ar fi absurd, ar fi ca și când un dictator și-ar da niște legi prin care își limitează dictatura.

Democrația directă va fi o metodă prin care orice minoritate care dorește ceva, pentru ea sau pemtru binele public, în general, va trebui să vină și cu argumente plauzile și explicații clare.

Mulți din cei ce azi se cred majoritari, probabil că nu vor fi într-o majoritate ce azi este văzută doar albă sau neagră. Este foarte probabil ca extremele sa fie excluse și majoritatea să fie undeva în zona de gri. Pentru că într-o democrație directă, fiecare pas se poate negocia, astfel încât rezultatul final să fie nu acceptat si benefic unei majorități cât mai mari.

Democrația directă va trebui să ducă la pace socială, la înțelegere și toleranță, nicidecum la exacerbarea extremităților. Iar cei ce se speria acum de democrația directă nu cred că au motive.

Extremiștii sunt foarte vocali, ei ies în evidență acum, dar în final, atunci când lucrurile nu se vor mai decide de o minoritate și când cei foarte vocali nu vor mai putea clama că ar fi majoritatea, lucrurile vor sta cu totul altfel.

Pentru a realiza că majoritatea nu este extremistă este suficient să vedeți câti mai votează în prezent sau câți votează un partid de extremă.

Așadar să recapitulăm.

„Democrația directă” nu doar că respectă minoritățile, dar chiar funcționează în baza lor… progresul într-o democrație reală se bazează pe minorități… pentru că într-o democrație directă doar „minoritățile” fac propuneri.

Si când spun minorități… mă refer la un grup minoritar ca număr… pentru că… de fapt… asta e singura minoritate reală… cea numerică… nu cea bazată pe „alte criterii”.

Ce este de fapt o „ideologie” ? Este o totalitate de idei și concepte ce se referă la toate problemele (temele) unei societăți.

Fiecare om în parte are o „ideologie” proprie… 2 oameni nu pot gândi EXACT la fel pe mai multe „teme”.

De unde și lupta și neînțelegerile ce apar în interiorul unui grup ideologic (bazat pe mai multe teme) mai ales atunci când „ideologia” grupului ajunge să se impună.

Nici un grup nu poate avea o „ideologie” astfel încât să satisfacă „ideologiile” individuale ale tuturor membrilor săi, cu atât mai puțin ale celor ce nu sunt membri.

Diferența dintre „democrația directă” și „sistemul reprezentativ” este că, într-o democrație directă majoritatea aprobă sau nu propunerile făcute de minorități… pe când într-un sistem reprezentativ minoritatea le impune direct.

Dacă fiecare om este o entitate separată, e absurd să crezi că fiecare din aceste entități separate și individualiste (pentru că oamenii sunt și individualiști) ar fi de acord să fie reglementată în sensul de a-și ceda din libertăți fără a primi ceva mai bun în schimb… ceva ce pentru el personal merită sacrificiul.

Oamenii au ajuns să fie constituiți în grupuri ideologice, ce pot merge până la extremism, tocmai din cauza asaltului unor minorități ce nu doar propun ci vor să impună ceva tuturor.

Astfel instinctul de autoaparare a depășit granițele individului și, pentru a rezista asaltului, s-a ajuns la formarea de majorități care resping mai orice venit de la o minoritate… chiar și lucruri ce ar putea fi bune și duce la un adevărat progres.

Majoritatea nu mai face diferența între minorități ce doar propun ceva… dezinteresat… și ce ar putea fi în folosul tuturor… ca măsură punctuală… și între grupuri minoritare ce vor doar să impună ceva majorității doar în folosul grupului minoritar.

Democrația directă poate funcționa după diverse norme de aplicare (cu privire la cvorumuri și majorități necesare, la obligativitatea sau neobligativitatea votului, sau la cum este considerată o absență de la vot (Da sau Nu). Dar în final, 2 lucruri sunt extrem de importante și definitorii într-o democrație directă :

1) Dreptul ca un anumit număr de cetățeni să poată porni o inițiativă care ajunge direct la referendum, adică la votul tuturor membrilor societății.
2) O anumită majoritate (de exemplu 70 %) poate modifica orice altă prevedere stabilită de o majoritate anterioară.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Democrație directă, Personal și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.