De ce eșuează mișcările civice?

România, la ora asta, are diverse probleme de rezolvat. Să zicem că ar fi vre-o 30 foarte importante.

Dacă ele sunt atât de importante și de un mare interes național, de ce oare, cetățenii, generic spus, sau „mișcările civice” în particular, nu cad de acord să le rezolve pe rând ? Să zicem… câte una pe săptămână.

Să nu spuneți că, dacă ieșeau timp de o săptămână 10 sau 14 milioane de oameni în stradă (dintr o populație de 18,7 milioane, dacă îi socotim doar pe cei cu drept de vot), să ceară toți doar un singur lucru și numai pe ăla, cineva ar fi avut curajul să li se opună.

Tocmai aducerea în discuție a mai multor probleme deodată face ca situația să devină din ce în ce mai rea. Pentru că „bombardează” cetățenii cu probleme, astfel că ei nu mai au timp să le analizeze și să se „adune” pentru a le rezolva.

Cum se încearcă organizarea pentru rezolvarea uneia dintre ele, imediat apare alta, care evident, pare de „maximă urgență”, și astfel, nu se mai rezolvă nimic.

Singura solutie, care oferă și „prevenție”, ar fi implementarea „Democrației Directe”, și atunci nu va mai trebui să iasă nimeni „în stradă”.

Cetățenii vor rezolva problemele ivite, în urma unor dezbateri publice, având acces la informația pură prin transparetizarea tuturor fondurilor și contractelor publice, prin vot.

Citește și … De ce nu reactionam ?

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.