Cum se „preia” o țară

O țară ar trebui să fie asemeni unei companii pe acțiuni netranzacționabile și nelistată la bursă, în care toți cetățenii dețin o parte egală.

Cum e și normal, acționarii își aleg niște administratori dintre cei ce le pot prezenta o strategie care să mulțumească majoritatea acționarilor. Si cum e și normal, acționarii pot demite oricând administratorii.

Dar cu toate că cei aflați la conducerea țării afirmă ca suntem o economie de piață, cu toate că fac apologia capitalismului ei au înlăturat din ecuație tocmai acționarii, adică exact pe cei ce dețineau de fapt compania.

Acest lucru este comparabil cu o preluare ostilă a unei companii. Practic, administratorii, cei ce erau datori să se îngrijească se companie, au transformat o într o filială a unei alte corporații, listând o la bursă.

Peluarea ostilă are mai multe etape:

1) evaluare valorii și resurselor țintei,
2) evaluarea capacităților juridice defensive ale țintei,
3) elaborarea schemei de sechestrare,
4) implementarea acesteia.

La ultima etapă este indispensabilă participarea unor reprezentanți ai institutiilor statului (guvern, legislativ). Si este foarte simplu de văzut această participare dacă urmărim procesul legislativ prin care România a fost lăsată fără nici o apărare față atacurile ecomomice din afară.

Sa nu mai vorbim de datoriile contractate de către administratori în numele acționarilor la care au pus ca gaj chiar acțiunile deținute de aceștia. Evident că datoriile contractate nu s au făcut pentru a crește valoarea companiei, ci s au dus în consum sau în investiții păguboase făcute chiar de firme acoperite ale celor ce au acordat împrumuturile sau ale interpușilor lor.

Astfel ei si au recuperat și banii dați inițial împrumut dar eu preluat și acțiunile prin dobânzi sau clauzele din contractele (paguboase pentru România) făcute prin firmele fantomă (ale interpușilor celor ce au dat împrumuturile). Astfel, la ora asta, rezilierea contractelor ar costa mai mult decât prețul acțiunilor ce ar trebui recuperate.

Dacă România ar fi fost o „democrație directă”, este evident că ar fi fost total imună la o astfel de preluare ostilă datorită faptului că nu se justifica investiția preluatorului în momentul în care el nu putea să aibă asigurate condițiile de la punctul 4.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Diverse și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.