Când se exercită democrația directă

Unii au înțeles că, dacă ar fi „democrație directă”, chiar dacă vrei să mergi la „toaletă” ar trebui supus la referendum. Că, toată ziua, noi toți, am sta doar în cabinele de vot sau pe platforma de vot online.

„Democrația directă” se exercită doar atunci când ceea ce vrei tu să faci afectează și pe alții, când este vorba de „lucrul public”.

La nivel de țară, prin „democrație directă” se impun niște reguli generale, acceptate de majoritatea populației, în continuare, în limitele acelor reguli generale, comunitățile locale iau la rândul lor decizii, tot prin „democrație directă”… la nivel local.

Dar deciziile luate într-o „democrație directă” se referă la „lucrul public”, la ceea ce îi afectează și pe alții… nu la „viața privată” a cuiva.

„Democrația directă” nu stabilește când „X” să mănânce sau să meargă la toaletă. Ce muzică să asculte sau la ce film să se uite.

„Democrația directă” are tocmai rolul de a nu îl lăsa pe „X” să ne impună nouă, majorității, ceva și totodată, prin „dreptul de VETO” de a opri majoritatea să încalce drepturile fundamentale ale unui cetățean/ comunitate locală. (vezi și „dreptul de VETO)

Nu poporul are vre-un interes de a se limita pe el ci cei puțini de la putere au interesul de a limita drepturile și libertățile celorlalți. Dacă nu ar face asta… evident că puterea nu ar mai avea privilegii. Ori asta caută mereu puterea… să dețină privilegii.

Într-o democrație, deciziile de interes național, toate, le ia „poporul”… cele ce nu sunt de interes național… le iau comunitățile locale/ profesionale.

E destul de simplu. Dacă nu sunt de interes național… de ce ar trebui luate niște decizii de către un „grup central” și nu direct de cei interesați ?

Cât despre grupurile/ organizațiile/ partidele ce susțin că promovează „democrația” sau își includ termenul de „democrație”/ „democrație directă” în denumire… nu vi s-ar părea normal să fie si organizate pe aceleași principii ?

În altă ordine de idei, dacă totuși „poporul” va dori ca un „grup central” (Parlamentul) să facă și propuneri de legi ce nu sunt de interes național… „poporul” nu e obligat să voteze la fiecare referendum, o face dacă vrea… și pot fi 2 variante:

1) Nu se face cvorumul de participare necesar și se respinge propunerea, sau
2) Nu se face cvorum și se adoptă propunerea făcută de Parlament…

Alegerea variantei 1) sau 2) depinde de tipul de propunere și de gradul ei de importanță… dacă e de interes național sau nu.

Pentru legi simple (propuse de Parlament, care are deja un vot de la „popor” la alegerile la termen, deci a fost investit cu ceva încredere)… neparticiparea la vot = adoptare.

Pentru legi organice sau de modificare a Constituției (atât din partea Parlamentului cât și inițiate prin „propuneri cetățenesti)… neparticiparea la vot = respingere.

PS
– „poporul” = toți cetățenii români cu drept de vot

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Democrație directă și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.