Avem nevoie de președinte?

De ce nu ar trebui să avem un „președinte” ales de popor într-un sistem reprezentativ ?

De fapt, nici nu ar trebui să existe o astfel de funcție.

In cursa finală participă doar 2 concurenți… doar unu poate să câștige.. ceea ce ne duce la faptul că…

1) Daca „presedintele” va fi din aceeasi „tabara” ca mjoritaea parlamentara va duce aproape sigur la o dictatura.. daca va fi din „tabara” adversa…”președintele” va împărți întotdeuna țara în două.

2) Toți „președinții” sunt politici… faptul că ei își dau demisia formal dintr-un partid e doar de fațadă… evident ei vor rămâne de aceeași orientare

„Președintele” este o reminiscență a vechii orânduiri feudale. Ba chiar mai mult, în multe state, așa zise „republici”, el are o mai mare putere decât au chiar „regii” din majoritatea monarhiilor actuale.

Chiar monarhiile actuale sunt aproape la 50 % să renunțe chiar și la „monarhul” formal în timp ce unele așa zise „republici” îi ridică la rang de „zei” sau de „mesia”

Un sistem reprezentativ, după cum îi spune și numele, trebuie să asigure reprezentativitatea întregului electorat dar președintele elimină din start cca jumate din el.

Lupta fiind „care pe care”, va naște inevitabil fraude electorale. Oricum, cum de obicei diferența între candidați este extrem de mică la final, chiar dacă nu ar fi fraude vor exista în permanență suspiciuni.

Criticile aduse de societate atunci când greșesc în loc să-i facă să-și analizeze greșelile le creează mai degrabă un „complex de superioritate”.

Executivii trebuie să execute nu să vină in conflict cu cei ce le dau sarcinile ce trebuie executate.

In final, dacă tot vreți să mai aveți și instituția asta de „președinte”, nu văd nici un motiv pentru care nu ar fi 3 sau 5 și ar lua toate deciziile prin vot.

Un guvern este mult mai usor de dat jos cand greseste decat un „presedinte”.

Foarte rar se intampla ca un „guvern” sa ramana in functie mai mult de 4 ani.. pe cand un „presedinte”… de regula „reuseste” mai mereu sa obtina al doilea mandat.

Oare de ce ? Chiar am avut „presedinti” pana acum care chiar au meritat al doilea mandat ? Nu au „castigat” al doilea mandat din alte cauze decat datorita „meritelor” ?

Până și „guvernul” funcționează mai democratic decât „instituția președintelui”:

LEGE nr.90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României

Art. 27. – (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte primul-ministru.

Reforma 1. Democrația – Societate fără Președinte

Hai să luam și un exemplu concret. Ce ar putea el face concret în legătura directă cu poporul și ce a făcut.

2 lucruri importante ar avea de făcut „președintele” ales de popor… pentru popor

1) Să verifice cu adevărat dacă legile pe care le promulgă nu încalcă Constituția…
– Nu îl doare mâna dacă are cel mai mic dubiu să se adreseze CCR. Dar se pare ca l doare mâna din moment ce nu a întrebat CCR ul nici măcar pe legile electorale, care ulterior au avut sute de contestații ridicate de cetățeni prinvind neconstituționalitatea. Singurele excepții, cțnd întreabă CCR, este atunci când legile respective deranjează unele grupuri de interese ce l au susținut pentru a accede în funcție.

2) Să convoace referendumuri pentru probleme de interes național
– Se pare că nu a existat în peste 2 ani de când e în funcție vre o „problemă de interes național”

Constituție

ARTICOLUL 80
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României

ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

Legea nr. 3 din 2000

Art. 12.
(1) Sunt considerate probleme de interes national in sensul art. 11:

A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
– a) regimul general al proprietatii publice si private;
– b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
– c) organizarea generala a invatamantului;
– d) structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale;
– e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani;
– f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice;
– g) regimul general al cultelor.

Legea 3/ 2000 e doar o lege… acolo pot fi incluse și mai multe probleme ce ar fi de interes național.

Comentarii

Acest articol a fost publicat în Sistemul electoral și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.