Civism înseamnă sa respecți și să aperi Constituția… nu să intri în cârdășie cu cei ce o încalcă.
Toți cei ce votează în baza unei legi electorale ce încalcă Constituția sau care nici măcar nu au catadicsit să citească „legea electorală” și să o compare cu Constituția pentru a se convinge că legea încalcă Constituția… nu fac decât să legitimeze în continuare „violul” asupra Constituției.
Nu fac decât să îndemne la nerespectarea Constituției. Si apoi se vor mira cum de cei aleși de ei vor încălca în continuare Constituția. Nu sunt decât niște ipocriți când ulterior acuză parlamentul că încalcă Constituția.
Pentru că voi i ați ales încălcând Constituția. Pentru că voi… alegătorii… ați încălcat la rândul vostru Constituția.
Așadar… nu prin vot la urne o să schimbați ceva… ci prin câștigarea dreptului vostru asupra Constituției.
Odată ce o sa vă caștigati acest drept legitim… nici nu va mai conta prea mult dacă greșiți atunci când alegeti la termen… din moment ce o să aveți posibilitatea să faceți „legile tâmpite” ce încalcă contractul numit Constituție să nu mai fie aplicabile.
Sau din moment ce o sa puteți să trageți la răspundere orice autoritate publică (inclusiv poliție sau jandarmerie) atunci când aplică o lege sau o ordonanță contrară Constituției.
Chiar nu realizați că în sistemul actual, dându le puterea să legifere și să și interpreteze legile… de fapt… prin votul vostru îi condamnați să devină niște dictatori… chiar dacă inițial ei ar fi persoane cumsecade ?
Philip G. Zimbardo a reușit să demonstreze că nu atât cultura și educația, ci mai degrabă situațiile în care ne găsim ne influențează comportamentul. Sistemul acționează asupra noastră eclipsând mediul în care am crescut, școlile pe care le-am frecventat sau valorile pe care credem că le-am asimilat. Vezi aici Experimentul Stanford
Problema noastră a cetățenilor nu este reprezentată atât de mult de cei ce dau legile ci de cei ce le interpretează…. adică de Curtea Constituționala… care este o instituție creată special pentru ca noi, cetățenii, să nu avem acces la Constituție.
Nu vă dați seama că aici este marea manipulare ? Faptul că noi, cetățenii, suntem excluși de la a ne folosi de Constituție ? De contractul pe care noi cetățeni se presupune ca l am făcut cu „aleșii” și în limitele căreia ei ar trebui să legifereze.
Păi dacă noi nu avem puterea să verificăm dacă legile se încadrează în limitele Constituției… putem să i schimbăm până ni se urăște… toți vor face la fel.
La fel.. chiar dacă am putea să modificăm Constituția… va fi inutil dacă tot ei o vor interpreta prin instituția interpusă… așa numita… Curte Constituțională.
Toată lumea e revoltată și înjură : Parlament, Guvern, Președinte
Dar ce nu realizează „toată lumea” asta este faptul că, de fapt, nici unul din ăștia nu ar putea să facă nimic dacă Constituția ar fi lege cu adevărat și cetățenii ar avea acces la ea.
Problema principală este că toti ăstia ce dau legi, decrete și ordonanțe se folosesc de o instituție care le interpretează în favoarea lor. Adică Curtea Constituțională.
Situația este identică ca și pe vremea când „regele” tăia și spânzura. Când el dădea legea și tot el judeca pe ea.
Dacă Constituția ar trece în jurisdicția Justiției și orice cetățean ar putea să o folosească direct în instanță în căutarea dreptății cu totul alta ar fi situația… să nu mai vorbim de faptul că atunci cu adevărat judecătorii ar putea să împartă cu adevărat dreptatea și și ar recăpăta demnintatea devenit o putere reală în stat și în slujba cetățeanului.
Practic, dacă cetățenii aveau acces la Constituție și ea era o lege efectivă… la ora asta nu mai aveam atâtea probleme cu legile ce încalcă Constituția. In primul rând, dacă ele nu se aplicau nu mai avea nici un sens ca parlamentul să le „elaboreze”.
Nu legile vă fac rău efectiv… ci faptul că ele devin „legale” și se pot aplica la sânge chiar dacă încalcă Constituția… aceea singură „lege” cu care poporul a fost de acord și căreia ar trebui să i se supună toate celelalte legi.
Parlamentul nu este poporul… dacă el ar fi poporul nu ar mai avea nevoie de referendum pentru a modifica Constituția.
Drept urmare… parlamentul ar trebui să legifereze doar în limitele permise de Constituție… guvernul să dea ordonanțe doar în limitele permise de „legi”… nu peste legi sau să întoarcă legile.
Iar Justiția ar trebui să fie arbitrul neutru și independent total care judecă atât dacă o lege, la modul general, încalcă sau nu Constituția… cât și în cazurile particulare… adică atunci când „împarte dreptatea”… dacă o anumită lege nu încalcă drepturile prevăzute în Constituție pentru acel caz particular.
La ora actuală Curtea Constituțională poate cel mult să dea o decizie cum că o lege încalcă Constituția… lucru ce se întâmplă extrem de rar și în general atunci când e vorba de vreo lege favorabilă populației. Nicidecum decizia Curții Constituționale nu întoarce o sentință sau nu vă face vouă dreptate individual.
Singura „instituție” ce face dreptate individual este JUSTITIA… și neavând acces la Constituție este echivalent cu faptul că ea nici nu există… ci este doar un „braț” al regelui… care dă sentința pe niște legi „elaborate” unilateral de către „rege” (fie el parlament, guvern sau președinte).
Ironia sorții:
In România cu cât „clasa politică” accentuează mai mult ceva cu atât acel lucru devine mai „facultativ”.
De exemplu… ei afirmă că… Constituția ar fi „legea fundamentală”.
Cum au adăugat cuvântul „fundamental” pe lângă „lege”… cum ea nu mai este de fapt o „lege” ci a devenit doar o „poveste” de adormit masele.
Constituție
Art. 124 – Înfăptuirea justiţiei
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
Cum Justiția nu judecă pe Constituție… este evident că ea nu este nici o lege.
Constitutia Romaniei
ARTICOLUL 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Așadar, fiecare lege care reglementează un drept sau o libertate din Constituție ar trebui să aibă în preambul o argumentare cum că a fost necesară pentru :
– apărarea securității naționale
– a sănătații ori moralei publice
– desfășurarea instrucției penale
– pevenirea unei calamități
– apărarea unor drepturi și libertăți (deci nu pentru reducerea sau limitarea lor).
I se pare cuiva că cenzura impusă privind dreptul de a fi ales ce a avut ca scop de fapt restrângerea dreptului de a alege… se încadrează la vreunul din punctele de mai sus ?
– Oricum în „parlament” nu putea intra decât un număr limita de persoane (400-500)
– Oricum acolo ajungea doar cineva care aduna minim 500.000 de voturi (deci să treacă pragul de 5 %)
– Oricum, partidele oficiale au trecut deja printr un Tribunal (unic, doar unul singur având jurisdicție pe partide) și deci ele erau 100% conform cu legile ți Constituția țării.
Deci unde era vreun „atentat” la unul din punctele de mai sus dacă „puterea” nu și ar fi băgat coada să cenzureze participarea lor în alegeri ?
Din Constituția Suediei
CAPITOLUL 11
Înfăptuirea justiției
Controlul judiciar
Art. 14
În cazul în care o instanță judecătorească stabilește că o prevedere contravine unei norme a Legii fundamentale sau a altei reglementări superioare, prevederea legală respectivă nu se aplică. Aceeași regulă se aplică dacă nu s-a ținut seama de o procedură legală în vigoare la data adoptării altor norme care produc efecte în activitatea judecătorească
CAPITOLUL 12
Administrația
Controlul de legalitate
Art. 10
În situația în care un organ public stabilește că o prevedere contravine unei norme a Legii fundamentale sau a altei reglementări superioare ori că nu s-a ținut seama de o procedură în orice privință semnificativă la momentul adoptării prevederii respective, prevederea nu se aplică.
Așadar, nu doar că Justiția nu pune în aplicare o lege ce încalcă Constituția (instanțele având dreptul de a verifica chiar ele constituționalitatea prevederilor din diverse legi) dar nici măcar celelalte organe publice (poliția, de exemplu) nu execută dispoziții ale unei legi ce încalcă Constituția. Deci și organele publice la rândul lor pot corobora legile cu Constituția.
Astfel… ei nu vor putea invoca ulterior că „s au supus legii” sau unor „ordine”… pentru a justifica încălcarea CONSTITUTIEI.