Experimentul Hofling, la fel ca Experimentul Stanford sau Experimentul Milgram, a avut ca scop să demonstreze efectele catastrofale ce s ar putea produce prin supunerea oarbă la o autoritate.
In 1966, psihiatrul Charles K. Höfling a efectuat un experiment in teren în relația asistent-medic. În spital, asistente medicale au primit indicatii de le medici necunoscuți să administreze o doză (periculoasă) a unui medicament (fictiv ) pacientilor.
În ciuda regulamentelor oficiale care interzic administrarea în astfel de circumstanțe, Höfling a constatat că 21 din cele 22 de asistente medicale s- ar fi conformat si ar fi administrat pacientului o supradoză de medicament.
Procedura
O persoană suna o asistentă medicală, spunând că el este medic, dându-si un nume fictiv, si cere asistentei sa administreze 20 mg dintr-un medicament fictiv numit „Astroten” unui pacient, spunand că el / ea ar urma sa semneze imediat ce va ajunge la spital.
O sticluta cu eticheta „Astroten” a fost plasate în dulapul cu medicamente, dar fara a exista un medicament din numele respectiv pe lista aprobată din repertoarul spitalului. Eticheta preciza în mod clar că 10 mg ar fi doza zilnică maximă admisa.
Experimental a fost explicat unui grup de douăsprezece asistente medicale si douăzeci și unu de studenți la medicina care au fost rugați să prezică câte asistente medicale s ar conforma experimentului; zece asistente medicale si toti studentii au spus ca nici o asistenta nu s-ar face asa ceva si ca experimentul va fi un esec.
Höfling a selectat 22 de asistente medicale de la un spital din USA pentru experimentul propriu-zis.
Asistentele au completat chiar un chestionar cu ceva timp inainte de experiment in care 21 din cele 22 de asistente au bifat că nu vor asculta ordinele medicului fara a le verifica validitatea, ba chiar 10 din cele 22 de asistente medicale au declarat ca mai facut acest lucru înainte (au refuzat sa urmeze indicatiile unui medic), cu un alte ocazii.
Fiecare din ele a primit un telefon de la un experimentator care s a identificat ca fiind Dr. Smith, si care le-a cerut să administreze 20 mg de Astrogen unui pacient motivand ca este urgent si ca el este deja in drum spre spital urmand a semna si actele imediat ce va ajunge.
Asistente medicale care au urmat indicatiile au fost oprite la ușa salonului pacientului înainte de a putea administra „medicamentul”.
Asistente medicale ar fi trebuit sa refuze cererea „Dr. Smith” pentru oricare din urmatoarele motive:
– dozajul care li sa cerut sa l administreze era de două ori mai mare decat doza zilnică inscrisa la vedere pe sticluta medicamentului;
– protocolul spitalului interzicea ca asiatentele sa primeasca instructiuni de la persoane necunoscute;
– medicamentul nu era trecut in lista de medicamente care trebuia administrate în acea zi, iar actele necesare înainte de administrarea medicamentului nu au fost făcute.
Rezultatele
Höfling a constatat că 21 din cele 22 de asistente medicale ar fi dat pacientului o supradoză de medicament.