Către: Președintele României, domnul Klaus Werner Johannis
SCRISOARE DESCHISĂ
Stimate domnule Președinte,
Partidul ”Democrație Directă România” a luat act de decizia Comisiei Europene și a Canadei de a semna Acordul Economic și Comercial Curpinzător (CETA) între UE, statele membre UE și Canada, fapt care a avansat respectivul acord la faza de ratificare de către statele membre ale UE.
Conform legii 590 / 2003 privind tratatele internaționale, România va ratifica acest acord printr-o procedură parlamentară, care în opinia noastră reprezintă doar un procedeu tehnic, formal de acceptare a CETA fără a avea la bază consultări interne de specialitate și / sau consultări publice. Deși din păcate Constituția României nu prevede obligativitatea acestor consultări publice, având în vedere discuțiile din spațiul European și Canadian premergătoare stadiului actual de ratificare și numeroasele critici aduse CETA precum și faptul că textul final al acordului a fost făcut public abia în cursul acestei luni, vă rugăm să vă exercitați dreptul constituțional și legal precum și să vă îndepliniți obligația morală față de România de a demara procedurile necesare supunerii votului popular a ratificării acestui acord. Conform art. 2 alin. c și art. 11 din legea 3 / 2000 ”Președintele României poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național”.
Pentru a motiva caracterul de importanță națională a CETA, pe lângă prevederile art. 12 litera e ”încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nelimitată sau pe o perioada mai mare de 10 ani”, vă prezentăm câteva motive evidente ce reies din textul acordului, chiar și aruncând doar o privire generală asupra lui:
– Legislația muncii și protecția salariaților nu sunt protejate corespunzător; art. 23.4.3 deși prevede că “niciuna dintre părti nu va încălca legislația muncii în vederea încurajării comerțului sau investițiilor”, nu are nici un mecanism de implementare sau sancțiuni pentru nerespectarea lui, deci un investitor poate incălca liniștit drepturile salariaților sau chiar să foloseasca munca la negru, fără a putea fi tras la răspundere sub incidența CETA. Deasemenea, există studii științifice care demonstrează că CETA va duce la o creștere a profiturilor corporațiilor pe baza scăderii veniturilor salariaților. Un astfel de studiu fiind întocmit de Institutul pentru Dezvoltare Globală și Mediu din cadrul prestigioasei universități americane Tufts și se găsește la adresa: http://www.ase.tufts.edu/gdae/policy_research/ceta_simulations.html
– Protecția mediului suferă de aceleași lacune ca și protecția muncii; deși limbajul folosit este favorabil mediului natural, totuși efectele juridice sunt aproape zero, neexistând nici un mecanism juridic care să poata trage la răspundere partea care ar încălca legile de mediu. Principiul juridic care va fi aplicat va fi cel prin care trebuie demonstrat “științific” că un produs sau o investiție dăunează mediului pentru a fi eliminat(ă), și nu principiul precauțiunii prin care un investitor trebuie să aducă dovezi că activitatea sa este conformă cu prevederile legale înainte de începerea activității sau lansării produsului respectiv (art.24.11.2C si 25.2.2B)
– Art. 8.27 referitor la constituirea Tribunalului Internațional cu competență în rezolvarea litigiilor născute ca urmare a CETA între state și investitori constituie un grav atac asupra Justiției naționale și deci a suveranității statului de drept, conform Constituției României.
– Funcția de judecător a acestui tribunal poate sa fie ocupată inclusiv de către juriști care au “experiență în legile internaționale”, ducând în derizoriu principiile competenței pentru ocuparea unei funcții de așa importanță, mai ales că urmează să judece cauze de miliarde de euro. Mai mult decât atât, acești judecători nu au un salar fix ci vor fi plătiți conform regulilor stabilite prin “regulile administrative și financiare ale convenției ICSID (Centrul Internațional pentru Rezolvarea Disputelor referitoare la Investiții)” din cadrul Băncii Mondiale, adică vor primi o indemizație zilnică pe durata procesului. Mai clar, cu cât vor fi mai multe procese și mai lungi, cu atât judecătorii vor încasa mai mulți bani, ceea ce este total inacceptabil într-un sistem de judecată imparțial și independent.
– CETA discriminează companiile autohtone prin prevederea ca doar investitorii străini să se poată adresa acestui Tribunal. Cu alte cuvinte, o firmă românească care face investiții în România și este în concurență directă cu un investitor canadian, nu poate apela la prevederile CETA pe când compania canadiană poate.
– Sintagma “compensația datorată unui investitor va fi determinată printr-o analiză obiectivă făcută de Tribunal și nu poate fi mai mare decât pierderea suferită de acesta” din Declarația Interpretativă (care este parte din Tratat) nu definește exact și fără echivoc ce înseamnă “pierdere” ori în practica dreptului comercial internațional, veniturile viitoare estimate sunt mai întotdeauna cuprinse în această “pierdere”. Astfel, se deschide calea unor plăți compensatorii imense datorate de state către investitori, practic putându-se ajunge la o situație ridicolă în care o corporație să ceară falimentul unui stat pentru imposibilitatea achitării unei astfel de compensații.
În speranța că veți analiza cu cea mai mare atenție toate aceste aspecte sesizate pe scurt de noi cât și pe larg de diverse alte asociații, partide politice, cetățeni și alte organisme europene dea lungul și în cursul discuțiilor pe marginea CETA și că veți da curs favorabil cererii legitime a poporului român de a fi consultat printr-un referendum, vă mulțumim anticipat.
Biroul Executiv al Partidului Democrație Directă România
Azi, 10 noiembrie 2016
București, România
________________________________________
Despre ”Partidul Democrație Directă România”:
”DDR” este un partid politic înființat în anul 2015, ca urmare a schimbării legii partidelor politice și relaxării condițiilor necesare înregistrarii unei organizații politice. ”DDR” a luat ființă prin cristalizarea voinței unui grup de oameni de a se implica activ în promovarea în societatea românească a unui concept novator de organizare a vieții politice, anume Democrația Directă.
Singurul scop politic al ”DDR” este introducerea principiului Democrației Directe în Constituție, pentru a crea premisele construirii unui sistem cu adevărat democratic, modern, care să permită fiecărui cetățean român participarea activă la conducerea țării. În acest sens, ”DDR” promovează prin orice mijloace disponibile conceptul Democrației Directe, în încercarea de a reda poporului român încrederea în forțele proprii și de a asigura un viitor liniștit și prosper generațiilor următoare.
