Tot apar diferite persoane care doresc/ militeaza pentru „votul obligatoriu”. Ba chiar se pare ca o lege in sensul asta este deja „pe drum”. Alții, îndeamnă non-stop la a vota „răul mai mic”.

Nu este vorba că lumea nu vrea să voteze (de lene) ci, pentru că sistemul de vot e „tâmpit” și unii chiar nu vor să-și încarce conștiința votând între „Hitler si Stalin”.

Nu toți vor să aleagă „răul mai mic” sau să voteze „împotriva cuiva”. Unii chiar vor să ALEAGA binele. Sau măcar ce conștiința le spune că e bine.

Unii cu simț civic în ce privește participarea la vot se fac că nu știu ca „clasa politică” a creat un „joc închis”.

Problema nu sunt cei ce nu votează (pentru că nu au ce, conform conștiinței lor), problema este „statul” care a limitat jocul politic la o anumită clasă, la un cerc închis.

Împotriva lor să vă manifestați simțul civic nu împotrica celor ce nu au din ce să aleagă.

Hai să vedem cum arată și un sistem reprezentativ real:

În Suedia, de exemplu, alegerile „la termen” se desfășoară pe perioada a 14 zile, perioadă în care-ți poti schimba votul până în ultima zi. Cetățenii pot alege între a vota o listă a unui partid, un partid, pur și simplu, fără o listă de candidați sau de a alege un candidat, în mod preferențial, de pe listă unui partid.

Există și buletine de vot „în alb”, pe care poți scrie ce nume de partid dorești (chiar neînființat „oficial”, pentru că nu există o „Lege a partidelor”). Orice grup de cetăteni se poate înscrie în cursa electorală… făra a se denumi „partid politic”, fără a aduna „semnături de sustinere”.

Este suficient „deptul de asociere” din Constituție. În plus, jurisdicția asupra Constituției, adică a contractului social dintre cetățeni și reprezentanți aparține Justiției, nicidecum unei instituții politice fantomă cum este CCR, care nu știu de ce se mai și numește curte… câtă vreme nu este parte a Justiției.

Pentru cei ce vor să știe ce înseamnă cu adevărat o „lege fundamentală”, adică o Constituție, și nu doar o „poveste” de adormit copii ca în România.

Constituția Suediei

Capitolul 11 : Administrarea justiției

Art.14
În cazul în care o instanță sau orice alta autoritate sau organism public constată că o lege intră în conflict cu legea fundamentala (Constitutia), sau constată că o procedură prevăzută în lege ignoră legea fundamentala, legea sau procedura nu se aplica.

Așadar, nu numai o instanță, dar, de asemenea, orice autoritate publică orice organism public care aplică o lege sau un act normativ, acționează în calitate de gardian al legii fundamentale (Constituției).

Asta cu orice „autoritate publica” e în relație directă cu diversele „instrumente” (forțe de ordine, autorități electorale etc) folosite de „stat” în România împotriva exercitării unor drepturi și libertăți ale cetățenilor („dreptul la adunări publice”, „dreptul de a fi ales”, „dreptul de asociere” și multe altele)

.